SCHIMBARI  IN  CALENDARUL BACALAUREATULUI  2017

CALENDARUL examenului de bacalaureat naţional - 2017
Sesiunea iunie-iulie 2017

• 22 - 26 mai 2017 Înscrierea candidaţilor la prima sesiune de examen
• 26 mai 2017 Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/ a XIII-a
• 6 - 7 iunie 2017 Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română - proba A
• 8 - 9 iunie 2017 Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă - proba B
• 9, 12 - 13 iunie 2017 Evaluarea competenţelor digitale - proba D
• 14 - 16 iunie 2017 Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională – proba C
• 26 iunie 2017 Limba şi literatura română - proba Ea) - probă scrisă
• 27 iunie 2017  Limba şi literatura maternă - proba Eb) - probă scrisă
• 28 iunie 2017 Proba obligatorie a profilului - proba Ec) - probă scrisă
• 30 iunie 2017 Proba la alegere a profilului şi specializării - proba Ed) - probă scrisă
• 5 iulie 2017 Afişarea rezultatelor (până la ora 16:00) şi depunerea contestaţiilor (orele 16:00 - 20:00)
• 6 - 9 iulie 2017 Rezolvarea contestaţiilor
• 10 iulie 2017 Afişarea rezultatelor finale

Sesiunea august-septembrie 2017

• 11 - 14 iulie 2017 Înscrierea candidaţilor la a doua sesiune de examen
• 27 iulie 2017 Înscrierea candidaţilor care au promovat examenele de corigenţe
• 21 august 2017 Limba şi literatura română – proba Ea) - probă scrisă
• 22 august 2017 Limba şi literatura maternă – proba Eb) - probă scrisă
• 23 august 2017 Proba obligatorie a profilului – proba Ec) - probă scrisă
• 24 august 2017 Proba la alegere a profilului şi specializării - proba Ed) - probă scrisă
• 25, 28 august 2017 Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română - proba A
• 28 august 2017 Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă - proba B
• 29-30 august 2017 Evaluarea competenţelor digitale - proba D
• 30-31 august 2017 Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională - proba C
• 1 septembrie 2017 Afişarea rezultatelor (până la ora 16,00) şi depunerea contestaţiilor (orele 16:00 - 20:00)
• 2 - 5 septembrie 2017 Rezolvarea contestaţiilor
• 6 septembrie 2017 Afişarea rezultatelor finale

CUM SA INVETI MAI USOR FARA SA PIERZI TIMPUL

"Ştim cu toţii cît de important este timpul fiecăruia, mai ales pentru elevii şi studenţii care au mult de învăţat încît nu reuşesc să facă altceva decît să înveţe, mai ales în perioada examenelor şi a sesiunilor. Am trecut şi eu prin această perioadă la universitate, şi mai trec si acum prin aceasta perioada, făcîndu-mi studiile de doctorat, în timp ce am timp şi pentru serviciul meu. Şi doresc să vă spun că este totuşi posibil să studiezi şi să memorezi eficient, fără a pierde prea mult timp pentru aceasta. Pentru mine acest secret de a învăţa puţin timp şi eficient a lucrat foarte bine decînd am intrat la facultate.
Ştim cu toţii că în perioada sesiunilor, studenţii au de susţinut 4-5 examene la un interval de timp pentru pregătire de 4-7 zile. De asemenea, volumul de informaţie este foarte mare încît mulţi studenţi, care doresc să obţină succes, petrec foarte mult timp pentru a memora. Eu personal, fiind la universitate, în perioada sesiunilor învăţam şi mă pregăteam cîte 4-5 ore pe zi, pe cînd mulţi din colegii mei studiau toată ziua pînă noapte tîrziu, şi fără prea mare succes. Şi cînd împărtăşeam colegilor mei că eu mă pregătesc pentru fiecare examen cîte 4-5 ore în zi, ei nicidecum nu doreau să mă creadă, în special după ce vedeau că am obţinut nota maximă.
Doresc să vă spun că acest secret al cîştigării timpului şi al memorării eficiente lucrează . Şi pentru a înţelege acest adevăr, trebuie mai întîi să înţelem care sunt perioadele active ale organismului şi ale creierului uman în timpul zilei. Ştim cu toţii ştim că noaptea nu este prea bun timp pentru a învăţa, şi dăcă nu dormi în timpul nopţii cînd vei pleca la examen cu creierul obosit, nu-ţi vei putea aduce nimic din ceea ce ai învăţat, mai ales dacă ai de memorat un volum de informaţie foarte mare. Deci, primul principiu este să te străduieşti cu orice efort să nu studiezi noaptea. Făţi timp ca de la ora 23 să te duci la culcare.
Un alt principiu de care trebuie să ţii cont, şi care este de fapt cel mai important, este să stabileşteţi care sunt perioadele active ale organismului şi a creierului tău unde este acumulată informaţia. Pentru a înţelege mai bine ce am în vedere, doresc să vă comunic care sunt perioadele active ale creierului şi în general al organismului uman, informaţie pe care o găsim în orice carte de biologie sau anatomie de la şcoală, adică mă refer la termenul de – ritmul biologic. Acest rimt biologic este determinat de variaţia zilei şi a nopţii, de poziţia soarelui, a lunii şi a însuşi pămîntului în rotaţia sa care au o mare influieţă asupra funcţionării organelor umane (http://www.britannica.com/eb/article-9079261/biological-rhythm). Acest rimt biologic este într-o strînsă legătură cu programul nostru alimentar de dimineaţa, la amiază şi seara. Astfel, fiecare organ uman (inima, ficatul, creierul, etc.) are ritmul său biologic în timpul zilei (http://en.wikipedia.org/wiki/Biological_rhythm). În ceea ce priveşte creierul nostru şi capacitatea de a acumula multă informaţie, din practica mea, pot să vă spun că timpul cel mai potrivit de a memora este de la ora 8:00 pînă la ora 11:00, şi apoi de la 18:00 pînă la 21:00. Dacă încercaţi să memoraţi înafara acestor perioade, din practica mea şi din puctul meu de vedere, pot să vă spun că pierdeţi timpul şi vă recomand să faceţi alt lucru. De asemenea, trebuie de menţionat că 50% din energia noastră este consumată pentru toate procesele chimice şi nervoase legate de vedere. Şi dăcă citeşti o durată îndelungată fără să laşi timp pentru a te restabili, pur şi simplu nu eşti eficiet în memorare fiindcă organismul are nevoie de aşi restabili energia consumată pentru vedere.
Este evident, că la fiecare persoană acest ritm poate varia puţin, deoarece fiecare avem programul nostru diferit de lucru şi de alimentaţie. Dar în general, este aşa cum am expus mai sus. De aceea, încearcă să-ţi stabileşti acest ritm, care poate să nu fie 8:00-11:00, ci 7:00-12:00, însă nu uitaţi că somnul şi odihna are o mare importanţă în memorarea noastră eficientă şi de lungă durată.
Un alt principui important pe care trebuie să-l cunoaşteţi este cel legat de alimentaţie. Şi anume, nu încerca să memorezi ceva cu cel puţin 40 min după ce ai luat masa. Fiindcă, imediat ce ai luat masa o bună parte din energia ta este concentrată asupra degerării mîncării, fapt ce determină creierul să fie mai mult preocupat de degerarea mîncării. De asemenea nu încerca să mănînci, mai ales în perioada examenelor, mîncare grasă sau prea consistentă, care duce la o durată mai mare a creierului tău de a se precupa de degerarea mîncării. În legătură cu acest fapt, alimentarea care conţine glucide măreşte capacitatea creierului de a memora. De aceea, eu personal încerc să mănînc ceva mai puţin consistent dimineaţa, dar care să conţină o cantitatea normală de glucide şi să nu-mi afecteze prea mult prima perioadă activă (8:00-11:00), seara le fel.
Atunci cînd nu poţi memora anumite subiecte de la exament, făţi un mic conspect dintr-o sursă sau mai multe care să cuprindă punctele cheie ale subiectului, folosind limbajul personal. După aceasta, repetă aceste subiecte cu o zi înainte şi apoi cîteva ore înainte de examene din conspectul pe care l-ai făcut anterior.
Şi ultimul principiu care merită să-i tragem atentie şi este foarte simplu, nu continua să memorezi sau să înveţi cînd simţi că nimic nu-ţi intră în cap. Pur simplu iarasi pierzi timpul, ci mai bine odihneşte-te puţin sau ocupă-te cu altceva.
Dar, în general, orice ideie este certificată de practică, de aceea pentru a vă convinge încercaţi să vă stabiliţi aceste perioade active ale creierului dumneavoastră pentru a nu pierde prea mult timp pentru memorare, şi să puteţi folosi timpul dumneavoastră şi pentru alte lucruri utile într-un mod mai ieficient."  -Posted by: Igor Prisac

STRUCTURA ANULUI ŞCOLAR 2016 – 2017

Cursurile anului şcolar 2016 – 2017 au început  pe 12 septembrie, iar prima vacanţă este stabilita , pentru elevii de clasele I-IV , în perioada  29 octombrie – 6 noiembrie.
Anul şcolar 2016-2017 are 35 de săptămâni de cursuri şi se structurează în două semestre:
– semestrul I (12 septembrie 2016 – 3 februarie 2017)
– semestrul al II-lea (13 februarie 2017 – 16 iunie 2017).
Vacanţele elevilor sunt programate astfel:
– vacanţa de iarnă (24 decembrie 2016 – 8 ianuarie 2017),
– vacanţă intersemestrială (4 -12 februarie 2017),
– vacanţa de primăvară (19 – 30 aprilie 2017)
– vacanţa de vară (17 iunie – 10 septembrie 2017).
 In săptămâna 29 octombrie – 6 noiembrie 2016, clasele din învăţământul primar şi grupele din învăţământul preşcolar sunt în vacanţă.
Pentru clasele terminale din învăţământul liceal, anul şcolar se încheie în data de 26 mai 2017, iar pentru clasa a VIII-a, în data de 9 iunie 2017.
Faţă de anii anteriori, programul  „Şcoala altfel” are o durată de 5 zile consecutive lucrătoare în timpul anului şcolar şi poate fi derulat pe baza unei planificări ce rămâne la decizia şcolilor.

Înveţi pentru examene? Specialiştii îţi recomandă cele mai bune metode

Un grup de psihologi din SUA a analizat metodele folosite de elevi şi studenţi pentru a recapitula materia în perioada examenelor şi a stabilit eficienţa acestora. Specialiştii avertizează că multe metode foarte populare - şi recomandate de şcoli şi universităţi - precum întocmirea de conspecte sau sublinierile în text, nu sunt atât de eficiente cum se crede. Dar există altele care funcţionează mult mai bine.
Profesorii din şcoli nu ştiu foarte multe lucruri despre modul în care funcţionează memoria, deci care tehnici vor fi cele mai utile, spune prof. John Dunlovsky, de la Kent State University.
Unele dintre recomandările lor - de pildă, crearea unor reprezentări vizuale a ceea ce se învaţă, sau folosirea unor artificii mnemotehnice - nu sunt deosebit de eficiente.
John Dunlovsky şi colegii săi au revizuit 1.000 de studii ştiinţifice care analizau 10 dintre cele mai utilizate metode de recapitulare a materiei pentru examene.
Spre surprinderea lor, au constatat că 8 dintre ele nu dau roade, ori chiar îngreunează fixarea cunoştinţelor.
De exemplu, mulţi studenţi folosesc markere colorate pentru a evidenţia anumite porţiuni din text.
Dar studiul condus de prof. Dunlovsky - publicat în Psychological Science in the Public Interest - a dus la concluzia că evidenţierea unor fraze cu galben, verde sau roz fluorescent poate îngreuna învăţarea.
„Când studenţii folosesc markere, adesea se concentrează asupra unui singur concept o dată şi este mai puţin probabil să integreze informaţia pe care o citesc într-un întreg. Iar acest lucru poate îngreuna înţelegerea materialului respectiv”, spune el.
Totuşi, el nu recomandă abandonarea completă a markerelor, deoarece folosirea lor îi face pe studenţi să se simtă mai în siguranţă.
Încă şi mai surprinzătoare a fost constatarea că scrierea de rezumate - adesea recomandată de profesori - nu este de mare ajutor, ca de altfel nici recitirea, repetată de multe ori.
În ceea ce priveşte artificiile mnemotehnice (de exemplu, cuvântul ROGVAIV care îi ajută pe oameni să reţină culorile curcubeului şi ordinea lor), acestea, spun specialiştii, pot fi de ajutor pentru reamintirea unor informaţii foarte specifice, dar nu sunt valabile şi pentru alte tipuri de material de studiu - de exemplu,  nu ajută la însuşirea unor volume mari de cunoştinţe de matematică şi fizică.
De fapt, doar două metode dintre cele 10 analizate s-au dovedit a fi realmente eficace: auto-testarea şi distribuirea recapitulării pe o perioadă mai mare de timp.
Prof. Dunlovsky recomandă elevilor/studenţilor să înceapă prin a citi informaţia din manual, apoi să facă fişe de învăţare - cartonaşe care au pe o parte întrebarea, iar pe celalaltă răspunsul (sau pe o parte un termen şi pe celalaltă definiţia etc., în funcţie de specificul materialului de studiat) şi să se testeze singuri cu ajutorul lor.
În acest fel, elevul/studentul este mai implicat, mintea este împiedicată să vagabondeze, iar informaţiile se fixează mai bine.
Iar cea mai bună dintre metode este să începi din timp învăţarea (nu „pe ultima sută de metri”) şi să studiezi porţiuni de materie de-a lungul unui interval mai mare de timp, nu totul deodată - adică exersarea în timp, sau pe termen lung (o tehnică numită în engleză „distributed practice”). Prof. Dunlovsky spune că acesta este „cea mai puternică” dintre strategii.
„În orice alt context, studenţii folosesc această tehnică; dacă urmează să susţii un recital de dans, nu te apuci să exersezi doar cu o oră înainte. Şi totuşi, când e vorba de examene, studenţii se apucă să înveţe totul doar cu puţin timp înainte.”
Studenţii care fac aşa, spune prof. Dunlovsky, s-ar putea să ia examenul, dar nu vor reţine informaţiile pe termen mai lung şi le va fi greu să se descurce când vor trece la niveluri mai avansate, deoarece cunoaşterea mai avansată se sprijină pe informaţiile anterioare.
Aşa că metoda cea mai bună este să „tocească” zdravăn în ajunul examenelor numai după ce au învăţat bine prin exersare în timp.
Dar, oare, pentru persoane diferite nu funcţionează tehnici diferite?  Prof. Dunlovsky spune că nu-i aşa - tehnicile „de top” funcţionează pentru toată lumea. Problema este că studenţii au, de multe ori, tendinţa să rămână la metodele lor preferate, indiferent ce spun oamenii de ştiinţă: citesc de multe ori, până învaţă pe de rost, fac conspecte, subliniază cu markerul şi se apucă să înveţe în ajunul examenelor, „tocind” toată noaptea.
Eficienţa tehnicilor de învăţare studiate de cercetători:

• interogarea elaborativă (să poţi explica un fapt sau un punct de vedere) - MEDIE
• auto-explicare (modul în care a fost rezolvată o problemă) MEDIE
• întocmirea de rezumate ale textelor - SLABĂ
• sublinierea/evidenţierea - SLABĂ
• artificii mnemotehnice (asocierea unui cuvânt cu o anumită informaţie) - SLABĂ
• reprezentarea prin imagini (crearea unor imagini mentale în timp de citiţi sau ascultaţi informaţia)  - SLABĂ
• citirea repetată - SLABĂ
• auto-testarea (în special cu ajutorul fişelor de învăţare) - MARE
• exersarea în timp (împărţirea materialului de studiat pe o perioadă mai lungă de timp) - MARE
• alternarea subiectelor (trecerea de la un tip de probleme la altul) - MEDIE

Sursa: BBC News

Simulari Evaluarea Nationala 2016 

 Calendarul simularilor pe care le vor sustine elevii de clasa a VIII-a - simularile incep pe 22 februarie

Elevii de clasa a VIII-a incep simularile examenelor de Evaluare Nationala pe 22 februarie, cu testarea la Limba si literatura romana. Ministerul Educatiei a publicat calendarul simularii evaluarii nationale pentru elevii care acum sunt in clasa a VIII-a. Acesta este al treilea an in care Ministerul Educatiei organizeaza simulari ale examenelor la nivel national, cu subiecte unice.

Ministerul Educatiei a publicat Ordinul nr. 3069/14.01.2016 privind organizarea si desfasurarea simularii Evaluarii nationale pentru elevii clasei a VIII-a si a simularii probelor scrise ale examenului de bacalaureat national in anul scolar 2015-2016.

Rezultatele pe care le vor obtine elevii la aceste simulari vor fi analizate la nivelul fiecarei scoli, prin discutii individuale cu elevii, dezbateri la nivelul clasei si sedinte cu parintii, in vederea imbunatatirii performantelor scolare, stabileste Ministerul Educatiei. 

Calendar Simulare Evaluarea Nationala 2016

22 februarie 2016   Simulare - Limba si literatura romana - proba scrisa
23 februarie 2016   Simulare - Matematica - proba scrisa
24 februarie 2016   Simulare - Limba si literatura materna - proba scrisa
4 martie 2016                         Afisarea rezultatelor